Târziu...Ploaia plină de mânie bătea nestăvilită în geamuri.Întreg cartierul se cufundase în liniştea asurzitoare a furtunii.
Sarah se pregătea şi ea de culcare. Mâine era o zi lungă pe care trebuia să o petreacă la serviciu.Schimbându-se în pijamalele ei confortabile, desfăcu patul şi se trânti ca într-o căpiţă pufoasă de fân.Privea pe fereastră cum imensele fulgere se propagau deasupra pământului ud, împreună cu tunetele descriind parcă un cadru apocaliptic.
E trecut de miezul nopţii.Furtuna pare că s-a mai potolit.Sarah încearcă să adoarmă, însă este brusc trezită de o izbitură puternică ce se auzi în mansardă.Se ridică, îşi luă papucii de lângă pat şi urcă scările la etaj să vadă ce se întâmplase.
Descuie uşa pe care nu o mai atinsese de când se mutase şi intră în mansardă alături de un scârţâit puternic ce trezi toată casa.Acolo, praf, păienjeni şi obiecte vechi acoperite de cearşafuri albe.Uitându-se în stânga şi în dreapta, Sarah nu zări nimic suspect, dar când se apropie de singura fereastră din acea încăpere, un raton sări ca ars şi fugi spre ieşire, trăgând din greşeală cearşaful de pe o oglindă ce părea a fi foarte veche, poate chiar antică.
Femeia răsuflă uşurată că era doar un raton şi se apropie de oglindă, inspectând fiecare detaliu.Pasionată de hieroglife şi artefacte, realiză imediat că desenele de pe marginea acesteia reprezentau însemne egiptene, poate chiar nişte incantaţii către o altă lume.
Le citi pe toate în ordine şi simţi cum întreaga casă se clătină brusc.Dându-se doi paşi înapoi, rămase blocată când în oglindă zări o mulţime de oameni albi ca varul şi cu ochii cuprinşi de nişte cearcăne imense, cu toţii privind-o ameninţător.Speriată, acoperi oglinda, însă reflexia lor era de fapt realitate.
Ieşi din mansardă, urmărită de privirea rece a acelor oameni şi îşi dădu seama că erau peste tot prin casă.Dând să iasă afară, inima i se opri când la uşă îşi zări soţul, care murise din cauza unei căzături de pe fereastra mansardei.
Fără să mai stea pe gânduri, ieşi pe uşa casei direct în stradă, nemairealizând că din partea opusă sosea un camion...deveni, astfel, o altă victimă a oglinzii pe care fiecare nou locatar o găsea impresionantă până în momentul în care ajungea să-i cunoască destinul.
Maammaaaa ! Dar, chiar arata - se citeste bine ! Am accesat si citit pe nerasuflate. Interesant. Merge de un roman thriller. Teama, groaza, fiori pe ceafa si usor, usor, mistere ce par din aventuri cu politisti, gen Sherlock sau stafii, vampiri, tenebre intunecate...
RăspundețiȘtergereIntr-adevar, am incercat sa combin paranormalul cu descoperiri si antichitate :)))
ȘtergereLimbajul bun, gramatica respecta cerintele limbii. Ideile si descrierea sunt impresionante. Acum, ma gandesc, seara la plecare spre serviciu sau distractie, mai am curaj sa ma uit intr-o oglinda ? Daca zaresc ceva ciudat pe acolo ? Lasand gluma la o parte, chiar imi place si cred ca voi intra mai des pe aici sa vad ce mai apare.
RăspundețiȘtergere